Nunți românești doar la Jariștea găsești !

Mese mari se mai dădeau și cu prilejul nunților de la Curte. Astfel, numai în perioada 1694-1714, la Curtea lui Constantin Brâncoveanu, s-au celebrat cincizeci de nunți, afară de cele nouă ale beizadelelor, precum și ale altor fii de boieri. Nunțile domnești erau din cale-afară de fastuoase. O descriere dusă până la apelpisire ne oferă un meșter și negustor, sticlar din Bhoemia, care, în 1698, lua parte la ospățul de nuntă al Domniței Ilinca, fiica lui Constantin Brâncoveanu, cu Scarlat Mavrocordat. Deci, Georg Franz Kreybich, după ce vinde lui Brâncoveanu pahare pentru 200 de taleri, luând parte la refenea, ne povestește:„A fost veselie și aveai ce vedea… căci, după terminarea ospățului, în aceeași sala în care se prânzise, a fost ridicată o cetate, împresurată de turci, iar în cetate erau nemți. Turcii băteau cetatea cu tunuri și bombarde și-i sileau să se predea și să ceară pace”.

Săvârșirea ospețelor se făcea, la curțile domnești și boierești, cu oarece mermet, la care prostimea nici nu îndrăzneau să viseze. La 1691, ieromonahul Hrisant, patriarhul de mai târziu al Ierusalimului, traducea De oficiis a lui Pseudo-Codinos, la cererea stolnicului Constantin Cantacuzino.
Această bucoavnă trebuia să constituie un îndreptar pentru aplicarea regulilor de „țeremonie bizantină” la Curtea domnească din Muntenia, dar ea a circulat în același timp și în Moldova, fiind ținută la loc de cinste și mai târziu, în timpul lui Nicolae si Constantin Mavrocordat, pâna pe la 1750.

SEO112

Locanta Jaristea – Bucuresti

Locanta Jaristea – Bucuresti

Login

Sign up for SEO112